Suntem educați de la vârste fragede că este bine să fim odihniți atunci când vrem să învățăm ceva și că mediul în care se desfășoară procesul de învățare trebuie să fie unul dedicat procesului dar și să reducă elementele care ne pot distrage atenția de la subiectul studiat.
Dar rezultatul unui astfel de proces depinde și de motivația care îl conduce. Iar motivația diferă de la persoană la persoană în funcție de tipologia celui/celei care învață și de vârsta lui/ei.
Andragogia
Andragogia (teoria educației adulților) definește șapte principii care trebuie îndeplinite pentru ca procesul de învățare să fie eficient în cazul adulților.
Adulții învață eficient atunci când motivația lor este intrinsecă.
De asemena, adulții se vor concentra pe a dobândi cunoștințele și abilitățile de care au nevoie pentru a își atinge obiectivele.
Pentru a putea să înțeleagă și să rețină informația, adulții au nevoie să aplice ceea ce au învățat.
Adulții își însușesc cu mai multă ușurință cunoștințele atunci când studiul pleacă de la o problemă a cărei soluție o descoperă în cadrul procesului de învățare.
Experiența anterioară influențează într-un mod pozitiv sau negativ procesul de învățare. Unele cunoștințe anterioare ajută la înțelegerea conceptelor noi în timp ce altele pot contrazice noile idei.
Apartenența la un grup de persoane care colaborează pentru a învăța, îi ajută pe adulți să înțeleagă mai ușor informația studiată.
Adulții au nevoie să fie parteneri egali în procesul de învățare. Ei își doresc să poată alege ce învață și în ce moment astfel încât să-și poată atinge obiectivele.
Una din activitățile despre care cred că se îmbină foarte bine cu principiile enunțate de teoria educației adulților este activitatea de predare.
Atunci când motivația ta este de a preda mai departe altor persoane anumite cunoștințe, nevoia de a avea o înțelegere profundă a conținutului predat crește și ea.
Prin crearea materialului didactic, cei care predau își controlează singuri propriul lor proces de învățare pentru că au nevoie să definească modele mentale care explică felul în care informația prezentată contribuie la definirea conceptului predat.
Activitatea didactică oferă ocazia de a interacționa cu alte persoane care doresc să înțeleagă aceleași lucruri. De exemplu, un mediu în cadrul căruia cei care învață și cei care predau interacționează ca egali, pentru a rezolva exerciții, este mult mai benefic pentru toți cei implicați, decât un cadru în care cei care predau prezintă un subiect.
Efectul protégé
Ideea că oamenii învață atunci când îi ajută pe alții să învețe apare documentată încă din vremea filozofilor romani și este susținută de studii recente care dau fenomenului numele de “protégé effect”.
În 1998 Victoria Weiss și Robert Needlman au publicat rezultatele unui studiu efectuat pe 43 de rezidenți la specializarea pediatrie. 18 Rezidenți au fost selectați pentru a preda un curs de 30 de minute în timp ce 25 de rezidenți au fost selectați pentru a participa la curs.
Toți rezidenții au fost testați privind cunoștințele predate în cadrul cursului, înainte și după predarea cursului. Rezultatele studiului arată că rezidenții care au fost nevoiți să predea au reținut de aproape 2 ori mai multă informație decât rezidenții care nu au predat.
Deși toți rezidenții au avut acces la materialele de studiu aferente cursului, doar 3 rezidenți care nu au fost nevoiți să predea au parcurs aceste materiale. Pe de altă parte, aproape toți rezidenții care au predat au parcurs în întregime materialul de studiu.
Un alt lucru important de menționat este că rezultatele celor 3 rezidenți care au parcurs materialul de studiu în întregime dar nu au predat au fost în aceeași plajă de valori cu rezultatele celorlalți rezidenți care nu au predat. Ceea ce sugerează că rezidenții care au fost nevoiți să predea au interacționat cu materialul de studiu într-un mod mai activ ceea ce i-a ajutat să înțeleagă mai bine materialul.
Un alt studiu care merită menționat este Expecting to teach enhances learning and organization of knowledge in free recall of text passages și a fost publicat in 2014. Studiul a împărțit 56 de studenți în două grupe. O grupă de studenți a studiat materialul indicat având obiectivul de a susține un curs pe acel subiect, în timp ce altă grupă a studiat același material având obiectivul de a obține rezultate cât mai bune la testarea ulterioară a cunoștințelor. În realitate niciun student nu a fost nevoit să susțină cursul și toți studenții au fost testați.
Rezultatele studiului arată că deși activitatea didactică nu a avut loc, studenții care s-au pregătit pentru a preda cursul au reținut mai mult din materialul studiat și au prezentat informația asimilată într-un mod mai organizat.
Efectul pare să fie aplicabil și în cazul copiilor, așa cum este indicat de articolul “Teachable Agents and the Protégé Effect: Increasing the Effort Towards Learning” care prezintă rezultatele unui studiu efectuat pe elevi de clasa a 8-a și clasa a 5-a. Ceea ce înseamnă că efectul este vizibil în cazul educației pentru adulți (andragogia) dar și pentru copii (pedagogia).
Concluzia acestor studii și a altora indică faptul că pregătirea pentru activitatea didactică stimulează utilizarea unor strategii de învățare care îi ajută pe cei care se pregătesc să predea la înțelegerea și memorarea materialul studiat.
Strategii de învățare
Activitatea didactică implică nevoia de a identifica conceptele cheie ale materialului studiat și de a organiza informația în modele care prezintă explicații logice ale teoriilor prezentate. Acest lucru îi ajută pe cei care se pregătesc pentru a preda să rețină o cantitate mai mare din materialul studiat și pentru o durată mai lungă.
Activitatea de predare presupune de asemenea verbalizarea cunoștințelor ceea ce a fost demonstrată ca fiind o tehnică eficientă în cadrul procesului de învățare.
De asemene, interacțiunea cu participanții la curs cât și pregătirea în vederea acestei interacțiuni creează nevoia de a pregăti răspunsuri la întrebări care explică conceptele prezentate cât și relația dintre diferitele concepte. Astfel, prin pregătirea răspunsurilor la întrebări, cei care predau ajung să înțeleagă mai bine conținutul predat și în același timp să-și autoevalueze propriile cunoștințe în domeniu.
O demonstrație foarte bună a utilizării întrebărilor explicative o dă fizicianul american Richard Feynman în acest interviu: https://www.youtube.com/watch?v=Q1lL-hXO27Q
Concluzii
Cred că, în domeniul informaticii, efectul protégé poate avea un rol important ca parte integrantă a unui process de învățare și că rezultatele ar putea fi semnificativ îmbunătățite atunci când efectul este combinat cu alte tehnici precum programarea în pereche și exercițiile special construite pentru perfecționare (katas).
Comments